Black Friday este perceput ca o zi a marilor oportunităţi de shopping dar nu doar de clienţi. Şi comercianţii au visurile lor în această perioadă iar de multe ori nici nu coincid cu cele ale clienţilor.
Prima observaţie care sare în ochi este decalajul faţă de clasicul Black Friday de pe afară-ultima vineri din noiembrie- şi durata variabilă a evenimentului de soldări şi marketing din România. Decalajul este de o săptămâna în cazul eMag.ro, Elefant.ro, Orange.ro, etc (încep pe 18 noiembrie), de două săptămâni la cel.ro, marketonline.ro (se derulează între 11-14 noiembrie) etc sau chiar de o luna la Altex (ţine de la începutul lunii până pe 27 noiembrie) şi 3 săptămâni la Flanco şi evoMAG (se desfăşoară între 1-20 noiembrie).În loc de un week-end ca în Vest avem de la 4 zile de reduceri la cel.ro până la aproape o lună de „preţuri mici” la Altex.
Or, întrebarea firească ce se pune în aceste cazuri este în ce măsură mai putem vorbi de reduceri şi mari oportunităţi pentru campanii derulate atât de mult timp? Ideea lichidării stocurilor n-are nimic de-a face cu promoţiile ţinute în priză o lună ceea ce înseamnă că magazinele autohtone care derulează campanii de Black Friday folosesc tactici de marketing pentru a simula marile scăderi de preţuri. De pildă, preţurile pot fi urcate anterior la valoarea lor de listă, cea la care în puţine momente stau în timpul anului (se poartă reducerile permanente, cu diferite procente în funcţie de campanie) pentru a părea mai spectaculoase tăierile de Black Friday.
Când însă există cu adevărat mari reduceri acestea se aplică produselor uzate moral care sunt în prag de casare iar o vânzare cu mare discont reprezintă totuşi o opţiune mai bună pentru producători. Dovadă că de multe ori nici nu ne prea mai întâlnim prim magazine cu marile hituri ale campaniilor de Black Friday.
Pentru mulţi retaileri autohtoni campania marilor lichidări de stocuri din noiembrie este şi un pretext de promovare, preţurile foarte mici pentru o gamă limitată de produse, pe stocuri insuficiente, devenind pentru mulţi un reper, chiar dacă unul fals. Magazinul va rămâne însă în memoria colectivă ca platforma de unde se puteau cumpără laptopuri şi televizoare HD cu diagonală de 80 cm cu numai 500 de lei sau SSD-uri cu 100 de lei (am spicuit din lista eMag de reduceri de anul trecut). Ce contează că acestea s-au epuizat în primele 3 minute de la deschiderea magazinului online ca în 2015? Pentru mulţi retailerul a devenit un fel de pom lăudat la care merită să mergi din timp în timp cu sacul, poate pică ceva…. După modelul brevetat în anii trecuţi, probabil că şi în 2016 eMag va scăpa, „pe surse”, lista cu cele mai mari reduceri de Black Friday miercuri sau joi pentru a genera trafic cât mai mare pe site vineri 18 noiembrie. Mulţi chemaţi, puţini serviţi (promoţiile cu adevărat tentante se termină repede) dar publicitatea e asigurată şi vânzările impulsionate (cei care nu prind hiturile se pot consola cu celelalte produse, cu preţuri mai puţin tăiate)
În final, o constatare tristă. Retailerii autohtoni sunt convinşi că publicul poate fi determinat să bage mâna în buzunar doar la fluturarea cuvintelor magice „promoţie”, „reducere”, „ ocazie”, „Black Friday” (dovadă că avem şi Black Friday de primăvară, toamna, etc) şi se poartă în consecinţă, inventând pretexte permanente pentru campanii. Singură modalitate eficientă de apărare împotriva unei astfel de strategii este să cumperi de fiecare dată doar dacă ai neapărată nevoie şi nu pentru că e redus cu X procente.