Glitch este, în argoul internauților și al jocurilor pe calculator, o problemă de soft care generează consecințe neașteptate în sistem. Glitch este o eroare de scurtă durată a sistemului care, în mod surprinzător și inexplicabil, face ca sistemul însuși să fie afectat. Spre exemplu, glitch-ul poate face sistemul să “clipească”, să își piardă claritatea și acuitatea, să permită transgresarea regulilor și penetrarea zidurilor virutale etc., sau poate chiar să-l facă să “cadă” temporar.
Glitch este parțial diferit de bug (=gândac), fiind, practic, incognoscibil și, în plus, fiind nedetectabil prin mijloace obișnuite. La modul general, când ceva evoluează greșit și nu îți poți da seama cum și de ce, îl numești glitch. În schimb, bug-ul este o eroare de proiectare care poate fi detectată și care poate fi corectată, relativ ușor, chiar de sistem, prin funcția troubleshootting.
Interesant este că aceste erori impredictibile pot să fie și intenționate. Sistemului i se pot implanta glitch-uri. Utilizatori experimentați ai sistemului, de asemenea, pot “simți” sau detecta glitch-ul. Practica se numește glitching și este utilizată de jucători experimentați pentru a obține avantaje nu prea oneste, mai ales contra celor care nu sunt foarte acomodați cu acest tip de erori. Prin glitching jucătorul respectiv devine over-powered. El poate să treacă de obstacole care, altfel, ar fi de netrecut sau poate să acceseze niveluri superioare ale jocului, fără a fi nevoit să epuizeze nivelurile inferioare. Este ca și când, în jocurile sportive, unii competitori s-ar dopa.
Dacă în cazul realităților virtuale cu care ne delectăm (sau ne chinuim) pe internet, al paginilor de socializare care ne înghit 3-4 ore pe zi din existența noastră traită cu sufletul la gură din lipsă de timp și al jocurilor pe calculator, acest glitch și practicarea sa neonestă pot fi tratate ca niște simple iritații pasagere, în cazul marilor sisteme de infrastructură sau al marilor afaceri, un glitch sau o serie de astfel de evenimente pot produce mari pagube. Spre exemplu, glitching-ul bancar (practica înșelătoare utilizată de “jucătorul” transformat din bancher în bankster) poate să asigure câteva succese pasagere, dar pe termen mediu și lung este fatal, întrucât un client ruinat de înselătoriile și superputerile banksterului înseamnă 10 cunoștinte ale acestuia care vor ajunge să deteste și, deci, să evite sistemul bancar.
Există și o parte pozitivă, interesantă a poveștii glitch-ului. O resetare a sistemului sau chiar o simplă re-inițializare a sa poate face ca glitch-ul să dispară și, mai mult decât atât, poate să repare și să curațe în mod neașteptat întregul sistem, ceea ce pare să facă din glitch un fel de vaccin care, prin apariția sa meteorică, tocmai ce a imunizat sistemul. Condiția care se cere îndeplinită este ca sistemul să fie oprit o vreme. Ca să renască, mai puternic și mai sănătos, sistemul trebuie, mai întâi, să moară puțin.
Am văzut un interesant film de desene animate în care apare un glitch. Filmul se numește Wreck-It-Ralph (Ralf-Strică-Tot) și este despre personajele din vechile jocuri electronice de acum 25 de ani, unele dintre ele fiind depășite, dar “luptându-se” să rămână în viață și rămânând în atenția jucătorilor. Personajul Vanellope von Schweetz este un glitch care în poveste apare, initial, ca o eroare de sistem (introdusă intenționat de un alt personaj), care este proscrisă în lumea celorlalte personaje, dar care este, la final, “reparată” prin insistența și abnegația lui Ralf, dovedind nu numai că era un personaj – vedetă al jocului Sugar Rush, ci și că era cheia resetării întregului sistem.
Cam așa ceva au fost pentru sistemul bancar acei consumatori revoltați contra băncilor abuzive și înșelătoare. Niște glitch-uri. Erori benefice ale sistemului. Vaccinurile care au facut ca, în curând, sistemul financiar-bancar să fie resetat. Banksterii trebuie să înteleagă că sfârșitul le este mai aproape decât își imaginează (Ultima Forsan).