Mintea, sufletul și înțelepciunea unei cetăți rezidă în lege (mens et animus et consilium civitatis posita sunt în legibus)
Preambul
Nenorocirea e că cetatea de azi e condusă prin fărădelege – justiția română, de exemplu, a anulat definitiv o hotărâre arahatian – cîțiană de prelungire a stării de alertă din decembrie 2021 și nimeni și nimic nu au oprit tăvălugul „sănătății publice” și nici nu au tras la răspundere pe cineva pentru această taină a fărădelegii.
Și mai marea nenorocire este că cetatea de azi este condusă irațional, de iresponsabili care se cred salvatori, secerători ai „dujmanului”, profeți ai științei, paznici ai raiului oficial-informaților.
Secretarul general al ONU tocmai ce a declarat azi că era „încălzirii globale” a trecut. Lumea ar fi pășit deja în „era fieberii globale”. Dacă aveați impresia că cineva vă fierbe la foc mic, iată de unde vi se trăgea – nu era de la sindromul broaștei fierte, era de la fierberea globală.
Dincolo de glumă, o astfel de declarație denotă că deja s-a depășit momentul critic al izbucnirii unei noi pandemii, de data asta, cu caracter meteo. Nu mai e mult ca, pe baza modelului chinezesc al măștilor de „protecție contra acestui virus nenorocit”, să apară și să se impună global modelul chinezesc, așijderea, al măștilor de „protecție contra încălzirii/fierberii climatice”, chestie care se montează, de data asta, pe toată fața, iar nu doar asupra gurii și nasului. Mă întreb cum va mai funcționa sistemul chinezesc al ratingului de cetățean, care are la bază identificarea facială, și cum va mai putea fi utilizată minunata face recongnition, care ghidonează aproape întregul sistem digital actual. Că, la era fierberii climatice, vom fi obligați toți să stăm cu cagulele pe cap și față …
În ultimele 2 săptămâni de hate meteorologic am stat și m-am gândit, și am citit, și am vorbit, inclusiv cu meteorologi, și am încercat să „procesez” cât mai multe informații despre modul în care (nu) suntem mințiți K la meteo, vorba cântecului … Nu doar biasurile cognitive ale domeniului – cele mai numeroase din câte am putut sesiza vreodată – ci și dezinformarea și cenzura oficiale sunt la putere.
Am făcut și cerere de acces la informații de interes public la Administrația Națională de Meteorologie. Mi-au răspuns.
Sintetic, am extras câteva concluzii ale acestei perioade de hate & studiu & dialog. Le redau mai jos, în capitolul I.
În capitolul II vă voi reda câteva extrase de pe site-ul INM, plus scurte comentarii ale mele, referitoare la conceptul de „temperatură resimțită”.
Capitolul III enunță și comentează pe scurt răspunsurile ANM la cele 7 întrebări pe care le-am pus, conform cererii de acces la informații de interes public.
Capitolul IV este dedicat răspunsurilor pe care doamna Romica Jurcă, cea mai veche și mai notorie specialistă în meteorologie, încă prezentatoare a știrilor meteo la tv, mi le-a oferit la câteva întrebări pe i le-am pus, pe oațap.
Episodul I
Ne mințim K la meteo, K la meteo …
(E furtună iar …)
(i) există o șocantă similaritate a procentelor cu care se defilează propagandistic în susținerea argumentelor doctrinei schimbărilor climatice cu procentele utilizate în pandemie pentru a convinge lumea să se „imunizeze” prin injectarea unui ser experimental de manipulare genetică; se spune că peste 98% din comunitatea științifică este de acord că există schimbare climatică antropogenerată (cauzată de om), așa cum se spunea că mai-sus-evocatele seruri sunt eficiente în proporție de peste 95% în combaterea pandemiei (ceea ce s-a dovedit a fi nereal) și că procentul celor care au murit ne-„imunizați” a fost de 98%, restul de 2% fiind „imunizați” (inexact și în acest caz); similaritatea acestor cifre statistice denotă că originea lor este comună, iar enoriașii cărora li se adresează sunt aceleași persoane, care se mișcă în bula lor, unde nu au nevoie de adevăr (=corespondența afirmației cu realitatea faptică), ci de o continuă validare a propriilor certitudini, adică, de meta-adevăr; pe de altă parte, dacă există „consens științific”, dacă știința depinde de voturile „oamenilor de știință” și de credința enoriașilor lor, atunci nu mai e vorba de știință, ci de doctrină, ideologie sau religie; dacă acest consens tinde asimptotic către 100%, doctrina devine dictat, fiind foarte ușor de pus la baza unei tiranii; cei ce cred în acea doctrină și i se supun au calea deschisă către „gloria” pe Pâmânt și „fericirea” în raiul corespunzător; dimpotrivă, cei care nu cred și nu se supun, sunt cu severitate pedepsiți în viață și implacabil destinați unei eterne damnațiunii în iadul științific; culmea „științificității” și a „logicii” este că o doctrină se poate schimba, consensul poate deveni rapid dizidență, la fel ca în politică; știința nu poate fi trivializată în acest fel, căci își pierde credibilitatea;
(ii) virusologia și meteorologia sunt al treilea și, respectiv, al doilea cel mai imprecis tip de știință (primul în ordinea impreziei fiind exemplul neuropshiatriei); nu există nici date empirice, experimentale, nici consens, la ora actuală, cu privire la realitatea virusurilor; pandemia din 2020-2022 s-a încheiat fără să se fi făcut vreodată proba experimentală a realității viruslui, probă înlocuită, în mod convenabil, cu deducții probabilistice și ghiceli („așa s-a crezut atunci”, remember?); cu toate acestea, s-a „știut” că vakseenul corespunzător este eficient în proporție de 95% contra acestui virus dedus/dibuit/ghicit; meteorologia este știința probabilistică de la care a pornit conceptul de „teorie a haosului” – toată lumea a auzit, din filmele de la holiud, de așa-numitul Efect Fluture (o bătaie de aripă de fluture în Montana, SUA, determină un taifun în Japonia); meteorologia, oricât de avansată tehnologic, nu poate face predicții ale vremii cât de cât exacte pe mai mult de o săptămână; nu se poate ști cu o minimă exactitate cum a fost clima acum 1000 de ani sau acum 120.000 de ani (deși, în mod ridicol, doctrina schimbării climatice dă cifre exacte în aceste privințe); e doar aproximație și ghiceală; în plus, dacă temperatura aerului pe care îl inspirăm poate fi măsurată prin instrumente destul de precise, nu se poate intui decât în mod cu totul aproximativ și statistic modul în care o persoană sau alta „resimte” acea temperatură, la umbră, la soare sau într-o încăpere; de aceea, a pretinde că există consens de 98% între oamenii de știință asupra oricărei teorii sau doctrine meteorologice este un non-sens;
(iii) citind un articol al profesorului Crânganu (geofizică și geologie, New York City University), publicat pe contributors (platformă deținută de hotnews), am descoperit sintagma „tatuaj mental”, care semnifică operațiunea psihologică efectuată (in)conștient de cel care știe că nu știe, dar vrea să dea impresia că știe, afirmându-și violent „știința”, în special prin acuze la adresa celor care nu cred în mesajul tatuajului mental; pentru a ieși în evidență, tatuații mintali își afirmă apartenența la „știință & știri oficiale”, punând simbolul sectei la vedere; ei sunt capabili să îi contrazică inclusiv pe oamenii de știință propriu-ziși, care au poziții nuanțate sau contrare celor adoptate prin consens; este un bias cognitiv care îi impiedică pe tatuații mintal să vadă adevărul necoafat, iar pe noi, ceilalți, să fim liberi a decela cu propria minte și conform propriei experiențe, teoriile și constatările experimentale ale oamenilor de știință care nu sunt în consens (fără ca asta să însemne că ar fi în răspăr cu adevărul sau, invers, în posesia adevărului);
(iv) propaganda doctrinei schimbării meteorologice și cenzura aferentă sunt de zeci de ori mai violente și mai pedepsitoare decât propaganda vakseenurilor și a războiului etern, „sustenabil”; o postare în care am dat citate din declarațiile publice ale lui John Clauser a fost, pur și simplu, redusă ca vizibilitate la 2 like – uri în decurs de o oră, ceea ce este neobișnuit chiar și în condițiile shadowbanning – ului cu care neștirbit mă tratează feisbuc încă din perioada pandemiei.
Episodul II
1. Conform site-ului Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura resimțită este:
„o măsură subiectivă a modului în care este perceptută temperatura aerului. Formula matematică a fost dezvoltată în cadrul ANM, în baza studiilor și în acord cu metodologiilor existente în domeniul biometeorologiei și corelează următorii parametri meteorologici înregistrați orar la stațiile meteorologice: temperatura aerului la 2 metri, gradul de acoperire cu nori a cerului, fenomenele meteorologice, umezeala relativă a aerului la 2 metri, viteza vântului la 10 metri, și la rafală și radiația UV efectivă”.
Așadar, modul în care fiecare individ resimte temperatura îi este propriu. Temperatura este resimțiță în infinite moduri, în funcție de vârstă, starea de sănătate, locul în care individul își petrece cel mai mult timp, pentru motive profesionale sau personale (în casă, în birou, în curte, pe câmp, pe șantier). Noțiunea de „temperatură resimțită” este nouă și face parte din așa-numita biometeorologie, fiind o aproximație statistică emisă de ANM pentru a avertiza omul obișnuit asupra riscurilor de disconfort termic, riscuri care pot avea impact asupra stării de sănătate fizică sau psihică. La fel ca și pragurile critice din medicina internă (colesterol, glucoză în sânge, masa corporală), această aproximație este utilă ca avertisment, dar nu este indicativul unei valori precise, stabile.
Așadar, un muncitor pe șantier, un țăran în curtea sa, un curier pe bicicletă pot considera neglijabilă o diferență de 4-5 grade între temperatura „la soare” și temperatura „la umbră”. Un corporatist, un lucrător de birou, nu – cel mai probabil.
2. Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3 ºC și a fost înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007.
Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4 ºC și a fost înregistrată în data de 5 iulie 2000, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret.
La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4 ºC, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa.
Așadar, afirmația de la tv cum că ultimele 10 zile ar fi fost cele mai calde din istorie este departe de adevăr.
3. Schimbarea climei înseamnă „mai mult decât fluctuaţiile climatice care readuc mereu geosistemul aproape de starea medie. Ea presupune devierea sistematică de la starea medie ce definește o climă spre o nouă stare medie – o nouă climă. Schimbarea climei poate fi cauzată atât de factori naturali interni (modificările care apar în interiorul sistemului climatic sau datorită interacțiunilor dintre componentele sale) cât și naturali externi (variația energiei emisă de soare, erupții vulcanice, variația parametrilor orbitali ai Pământului) sau externi antropogeni. Aceștia din urmă schimbă compoziția atmosferei prin creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane (de exemplu, prin arderea combustibililor fosili). Creşterea continuă a concentraţiei gazelor cu efect de seră (de tipul dioxidului de carbon, metanului, etc.) duce la acumulări energetice în geosistem care se exprimă nu doar prin creşterea temperaturii medii globale a aerului, dar şi prin modifiări ale dinamicii atmosferei şi oceanului planetar, traduse prin modificări la nivel regional şi local ale caracteristicilor statistice asociate atât starii medii cât şi extremelor. Factorii enumerati mai sus actioneaza simultan iar separarea lor este foarte dificila si constituie un subiect actual în comunitatea stiintifica.
4. Profesorul Crânganu consideră că există schimbare climatică, dar că este mai mult un proces natural, cauzat de trecerea Pământului prin diferite ere geologice sau faze solare, și mai puțin un rezultat al activității umane.
Laureatul Premiului Nobel pentru fizică pe anul 2022, John Clauser, susține că doctrina schimbării climei este un tip periculos de pseudo-știință, din care se extrag bani și privilegii și care, urmărit cu acribie, poate submina procesul natural de reflexie a energiei solare, de care sunt „vinovați” norii formați din evaporarea apei mărilor și oceanelor, și care se comportă ca un termostat, care reglează din mers echilibrele climatice.
Episodul III
Răspunsurile ANM la solicitarea mea de acces la informații de interes public – a se vedea în poze documentul atașat, întins pe 12 pagini.
1. Potrivit ANM, ceea ce se măsoară oficial, cu instrumente certificate și omologate, este temperatura aerului, adică „mărimea care caracterizează starea de încălzire sau răcire a atmosferei”. Măsurarea se efectuează pe o platformă meteorologică, în imediata apropiere a suprafeței terestre (maxim 2 metri deasupra solului), într-un adăpost prin care trece doar aerul, iar nu și lumina soarelui sau precipitațiile.
Diferența dintre măsurătorile de temperatură efectuate cu sau fără protecția unui adăpost poate să atingă, în cazuri extreme, chiar și valori de 25 de grade Celsius. (așadar, măsurătorile efectuate în afara adăpostului sunt din start ne-credibile).
Există, totuși, instrumente de foarte mare precizie care pot efectua măsurători chiar și în bătaia soarelui sau sub intemperii, diferențele față de măsurătorile făcute la adăpost fiind neglijabile (0,07 grade).
Măsurătorile care sunt luate în calcul sunt, totuși cele făcute în adăpost.
2. Valorile de temperatură disponibile pe diverse alte site-uri, NU SUNT temperaturi măsurate, ci rezultatele rulării unor modele numerice de prognoză a vremii.
Telefonul mobil și autoturismul afișează valori de temperatură furnizate dupa cum urmează:
-în cazul telefoanelor mobile, aplicații sofware dezvoltate în scop comercial, care au ca sursă de informație servicii de prognoză și/sau date meteorologice provenite de la entități a căror acreditare trebuie verificată;
-în cazul autoturismelor: termometre electronice comerciale amplasate în carcasa oglinzii retrovizoare laterale, în zona compartimentului motor etc.
Notă: dacă sursa informației de pe zmartfon și, respectiv, acuratețea termometrelor electronice de pe mașină nu sunt verificate & acreditate, vânzătorul produsului vă minte … ca la meteo. Este o informație înșelătoare, așa cum a fost și cea furnizată de „termoscanerele” din pandemie, care afișau temperaturi corporale de 32 de grade, în condițiile în care temperatura normală a corpului uman este 36,5 – 37,1 grade. E o pratică incorectă a comercianților – pentru inducere în eroare, astfel de comercianți pot fi reclamați la ANPC.
3. În afară de temperatura solului, ANM efectuează și măsurători ale suprafeței solului, dar numai în spații descoperite, naturale, fără vegetație.
ANM efectuează astfel de măsurători cu instrumente verificate și acreditate metrologic, urmând proceduri adecvate.
Dacă nu se măsoară temperatura aerului, ci temperatura unor suprafețe (beton, asfalt), măsurătorile pot diferi, în funcție de caracteristicile diferite ale materialelor.
Notă: dacă nu sunt utilizate instrumente acreditate, similare cu cele utilizate sau recomandate de ANM, și nu se efectuează în spațiu deschis, fără vegetație, atunci măsurarea temperaturii nu este corectă și, deci, nu este de încredere. Ce vedem la televizor este numai panică și senzațional ieftin, iar nu surse credibile de informație.
4. Temperatura resimțită este un indicator al biometeorologiei, fiind lipsită de o metodă unitară de calcul, dat fiind caracterul SUBIECTIV pe care îl presupune această noțiune și care NU POATE fi cuantificat.
ANM a creat, totuși, propria metodă de aproximație a acestei valori de bio-temperatură.
Deși nu este o mărime precisă, ci o aproximație, „temperatura resimțită” poate diferi față de temperatura aerului cu 7-10 grade.
Codurile de culoare (verde, galben, portocaliu, roșu) iau în calcul valorile prognozate ale temperaturii aerului la 2 metri deasupra solului, iar nu temperatura resimțită.
Notă: așadar, chiar dacă temperatura resimțită anunțată panicard la tv este de 48 de grade, codul roșu nu se emite decât dacă temperatura aerului este de 40 de grade.
5. ANM susține că există câteva metode științifice cu ajutorul cărora se poate aproxima evoluția climei cu mai mult de 1000 de ani în urmă și oferă câteva exemple.
Notă: este vorba, desigur, de o aproximație, iar nu de un calcul. Așadar, afirmații categorice de genul „cea mai caldă lună din ultimii 1000/120.000 de ani” nu sunt exacte.
6. Potrivit ANM, încălzirea globală din ultimii 100 de ani este cauzată de om, mai ales prin arderea combustibililor fosili. ANM invocă măsurători și modelări climatice din care rezultă că procentul de CO2 din aer a crescut cu 50% față de începutul erei indistriale. Efectul de seră al gazelor industriale a dus la creșterea temperaturilor globale și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme.
ANM consideră, de asemenea, că există o probabilitate de 95% ca această creștere a temperaturii medii globale să fie cauzată de om – evident, după ultimele estimări. ANM arată că majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că schimbările climatice sunt cauzate de om. Pentru susținerea acestei afirmații, ANM face trimitere la Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), care ar fi un … organism științific, deși este, în realitate, un grup interguvernamental și poartă sintagma „schimbare climatică” în titlu.
Notă: așadar, oficial, ANM acceptă că există încălzire globală, deși narativul main stream din ultimul an a pus accentul mai mult pe schimbarea climatică, întrucât lumea a avut ierni foarte reci și perioade de vară nu foarte fierbinți în ultimii ani. De asemenea, în privința schimbării climatice, se vorbește de estimări (iar nu de calcule exacte), cu probabilitatea (mai bine zis, șansa) de 95% să fie exacte, mai ales că … majoritatea oamenilor de știința sunt de acord că aceste estimări sunt exacte. Deci, din nou, în loc de știință, avem parte de consens, exact ca în politică sau diplomație.
7. Chiar dacă recunoaște că se bazează pe estimări și aproximații, ANM consideră că meteorologia este o știință (ramură a fizicii) care studiază atmosfera, fenomenele atmosferice și efectele atmosferice asupra vremii.
Notă: întrebarea mea era dacă meteorologia este o știință atât de exactă încât în numele acesteia să fie emise sentințe. Meteorologia este o știință probabilistică, a doua cea mai puțin exactă, după neuropsihiatrie. Asta nu o face mai puțin respectabilă. Ne-respectabili sunt tatuații mintal care o transformă în religie, pentru a putea să își camufleze ne-știința prin apelul la autoritate.
Episodul IV
Declarații Romica Jurcă, la solicitarea mea:
1. Temperatura anunțată de meteorologi este măsurată cu un termometru, cu mercur, aflat în adăpostul meteorologic, la 2 metri deasupra pământului – pământ acoperit cu iarbă.
În adăpostul situat departe de clădiri și tot ce ar constitui alte surse de căldură, intră aer nu și razele solare. Prin urmare, măsurătoarea este STRICT a temperaturii aerului.
La soare este mai cald și în primii mei ani de activitate am făcut un experiment (asta pentru că primeam telefoane și mustrări la institut, de la diverse persoane, că ei umblă și pe la soare, nu doar pe la umbră și măsurătoarea/informația nu este corectă!)
Care este experimentul? Am luat un termometru identic cu cel din adăpost; l-am lăsat lângă cel cu care se măsura temperatura oficial, până când ambele indicau aceeași valoare, după care l-am legat cu o sfoară și l-am amplasat la soare, în interiorul platformei meteo. Am prins un capăt al sforii de adăpostul meteorologic și celălalt de stâlpul pe care se află giruieta. Când omul de la stație a mers la citiri, am mers și noi la citirea noastră și să returnării termometrul.
Diferența de temperatură între oficial și experiment era mai mică de 3 grade.
Sincer, nu mi-am pus până acum întrebarea, ce a măsurat termometrul experimental? Aerul, de fapt, era la fel de cald și termometrul de la soare avea pe recipientul cu mercur o sursă în plus de căldură?
Eu aș zice că este vorba și de percepție!
La soare, CLAR, simțim mult mai cald, decât la umbră! Dacă am putea face abstracție de tot (nu suportăm căldura, suntem îmbrăcați mai puțin adecvat, căldura de la Soare acționează și pe suprafața corpului nostru etc) și ne-am concentra la cât de fierbinte este AERUL INSPIRAT fie că suntem la umbră sau la soare, am putea constata că nu prea sunt diferențe!
Repet, este vorba de căldura AERULUI pe care îl inspirăm!
Măsurătoarea noastră experimentală a fost făcută în aceleași condiții și respectând aceleași reguli că în cazul măsurătorilor oficiale.
2. Telefoanele mobile afișează corect sau aproape corect temperatura din locul în care se află fiecare. Eu mai compar ce îmi afișează telefonul cu ce este pe site-ul ANM la ora respectivă. Teoretic, și afișajul de pe bordul mașinii ar trebui să indice corect temperatura de afară. De ce nu e așa, în realitate? Chiar nu știu…
3. Diferențe foarte mari de temperatură, chiar mai mult de 20 de grade, există.
Suprafețele, în funcție de compoziția lor, se încălzesc diferit.
Pământul acoperit cu iarbă este mai puțin cald decât cel arat.
Pământul arat are o temperatură mai mică decât betonul.
Betonul este mai puțin cald decât nisipul, iar nisipul este maoi puțin cald decât o suprafață metalică.
Asfaltul obișnuit, care conține bitum, devine mai moale în bătaia soarelui și poate atinge chiar și 70 de grade (după declarațiile și cererile de informații făcute către ANM de lucrătorii în domeniu).
Luni, 24 iulie a.c., stația meteo București – Filaret consemna o temperatură a aerului de 35 de grade, iar pe pământul arat se înregistrau 58 de grade …
Așadar, există și diferențe foarte mari de temperatură, însă trebuie avută mare grijă CE cu CE se compară.
Reporterii sunt în căutarea de senzațional, dar SENZAȚIONALUL EXISTĂ! Ei nu fac Neurochirurgie!
4. Ustensilele folosite la măsurarea temperaturii pe asfalt, pe mașini, pe șinele de tramvai, OMOLOGATE/VERIFICATE/CALIBRATE sau nu reflectă faptul că sunt suprafețe încinse lângă care stă sau pe care calcă omul, surse în plus de căldură. Câteva grade în plus sau în minus, la ce valori ajunge temperatura, nici nu mai contează.